Prescura facuta de credincioasa Livia Topai
Prescura o vedem in fiecare duminica, o vedem la fiecare Sfanta Liturghie, o vedem in mana celor ce dau pomelnice, o vedem la Proscomidiar, in mana preotului ce pregateste Cinstitele Daruri.
Alaturi de vin si apa, aceasta paine liturgica numita "prescura" este materia principala din care se pregateste Sfanta Impartasanie si Sfanta Anafura.
Prescura este facuta din paine dospita, amestecata cu sare si apa. Liturghierul prevede anumite cerinte de calitate in ceea ce priveste prescurile: sa fie facute din faina alba de grau curat, nu prea veche ori alterata, sa fie preparate cu apa naturala, curata, potrivit de sarate, dospite, bine coapte si nearse, cu gust firesc.
Pecetea este un element care distinge prescura de painea obisnuita. Prima mentiune a pecetii o intalnim intr-o randuiala a Proscomidiei alcatuita in secolele X-XI pentru episcopul Paul din Galipoli, dar probabil ca se folosea inca dinainte de aceasta data. Pecetea este alcatuita dintr-o cruce cu insemnarea "Iisus (IS) Hristos (HR) Invinge (NIKA - in limba greaca)". Dupa cum spuneam si mai sus, pecetea se aplica cu ajutorul unui obiect numit "pistornic - pristolnic", facut din lemn, mai rar din piatra, bronz, lut sau alte materiale. Exista pristolnice care, pe langa pecete, cuprind si formele miridelor. Pecetea devine astfel semnul biruintei lui Hristos.
Prescurile se pregatesc de catre o persoana cu viata curata, adica avand rugaciune multa si nevointa de post si fapte bune.
Panorama Cetea